Traducere de Octavian Cocoş
Acel vulcan ce-aruncă cu noroaie
şi-n sânul Europei are casă,
pe Spania din cupa lui revarsă
fecale cu venin din măruntaie.
Şi cu putere recile şuvoaie
le-aruncă şi depune-o crustă groasă;
nici c-o rindea nu ar putea fi rasă,
căci ni s-ar umple golful după ploaie.
Istoria el vrea s-o ocrotească
şi-a lui tigaie de mâner o ţine,
spre cei care nu vor să îl cinstească
cu mâl aruncă, nu se poate-abţine,
în vremea când toţi vor să construiască,
pe-aici realizări sunt doar puţine.
vezi mai multe poezii de: Miguel de Unamuno
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.